Ce mai încolo și-ncoace? Dovleceii din capul meu se răzvrăteau ori de câte ori îi vedeau pe ăștia, invalizii din hipermarket. Se uitau la mine de pe creasta unui neuron și traversând o sinapsă îmi reproșau din cotor că ar trebui să îi iau acasă pe frații lor pământeni. Ca fapt divers, ăștia erau mai rău decât câinii vagabonzi, pentru adopția cărora latră mai tare cetățenii cu casă și acoperiș deasupra capului decât ei, animalele de pe stradă. Dar ei nuuu... Se uitau cu ochii ăia la mine și îmi vorbeau. Și cel mai rău e că începeam să mă îndoiesc de partea aia din mine care spunea că dovleceii nu au ochi și nici nu ar trebui să vorbească.
Așa că am luat unul sănătos de vreun chil și mi-am luat și o grijă de pe cap. Am luat-o de pe cap și-am pus-o-n frigider! Și ce să fac acuma că ori de câte ori deschideam drăcovenia mă judeca ăsta micu' din priviri, ceva de speriat: "Gătește-mă! Gătește-mă!" urla cât îl ținea coaja. Până n-am mai rezistat, iar într-o seară am "rupt netu'n două" cum ar spune Terente din fața blocului, și am găsit o rețetă care tot circulă în diverse forme pe site-urile de specialitate, dar a cărei vedetă este el - dovlecelul! Am combinat toate rețetele găsite, le-am adaptat nevoilor mele și am obținut plăcinta asta uimitoare și uimitor de gustoasă cu dovlecel.
Și cum, din motive de "campionat de toamnă", cum ar zice un coleg de suferință, nu o să prea mai postez în zilele următoare, zic să trecem la gătit să ne țină plăcinta asta toată sesiunea ;)
Ingrediente:
- 600 - 800 grame de dovlecel
- 2 ouă
- 100 grame făină
- 100 grame branză de vaci sau urdă sau Ricotta sau chiar brânză normală, sărată, rasă. Ar ieși chiar mai bună.
- 100 ml lapte
- 10 grame praf de copt
- 100 - 150 grame cașcaval (low fat dacă găsiți).
Metoda:
1. Curăță dovlecelul de coajă și taie-l (taie-i dacă-s mai mulți ;) ) rondele cât mai subțiri.
Un V-slicer ar fi de ajutor. Dar merge și cu cuțitul.
Ține minte! Rondele cât mai subțiri - aproape să poți vedea prin ele, atât de subțiri!
2. Bate ouăle cu un tel cât de bine poți.
3. Amestecă făina cu praful de copt.
Eu am folosit făină de migdale.
Asta din cauza intoleranței mele
la gluten.
Dar voi puteți folosi făină normală dacă nu aveți probleme.
Și puteți pune chiar mai puțin de 100 grame.
Eu am pus cam 50 de grame
de făină de migdale și nu mi se pare că a avut un rol crucial în toată
afacerea asta.
Deci cam mergea și fără făină.
De fapt, cașcavalul este cel care leagă totul.
4. Adaugă laptele și branza de vaci sau orice altă formă de brânză ai ales.
Amestecă.
Adaugă amestecul de făină cu praf de copt și amestecă din nou.
Dacă apar mici cocoloașe din cauza făinei, doar fărâmă-le cu o lingură de pereții castronului.
5. Adaugă amestecul peste feliile de dovlecel și amestecă ușor.
Compoziția are culoarea asta din cauza făinei pe care am folosit-o.
Dacă alegeți să folosiți făină de grâu, veți obține un amestec alb.
6. Așază totul în tavă, cât mai frumos posibil (adică dacă ai felii de dovlecel care stau în dungă pune-le în forma întinsă, mai ales pe cele de pe fundul tăvii).
7. Rade cașcaval pe deasupra, cât să acopere totul.
După cum se poate vedea, eu am folosit o formă de tort cu pereți detașabili ca tavă.
Voi puteți pune compoziția în orice alt tip de tavă doriți.
8. Dă totul la cuptor pentru 45 de minute, sau până se rumenește cașcavalul de deasupra.
9. Lasă la răcit vreo 15 minute și îndepărtează pereții formei de copt (dacă ai folosit așa ceva).
Dacă nu, pur și simplu taie-ți felii.
Servește cât e caldă încă.
Personal, pot spune că mi-a plăcut și mai mult rece.
It's up to you cum alegi să o servești.
Notă 1:
Se feliază mult mai frumos când este rece.
Notă 2:
Rezistă cam 3 zile la frigider.
După 3 eu nu am terminat-o și era încă delicioasă.
Așa că aveți prânzul asigurat pentru 3 zile.
Nu aveți nicio scuză să nu folosiți timpul câștigat în scopuri academice.
Good luck în sesiune și încercați delicioșenia asta ca premiu pentru eforturile intelectuale depuse!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu