Gutui coapte umplute cu brânză de vaci cu nuci

Afară ningea liniștit... Sâmbătă de după-amiază. Și dacă tot era așa frig, și dacă tot era octombrie, și weekend, și chef de dulce și mai aveam și vreo 3 gutui sănătoase care-au făcut drumul Craiova-București special pentru mine... Ce putea să iasă din combinația asta dacă nu un desert cald și dulce cu gutui coapte?

Mă declar mai mult decât încântată de rezultat, și trebuie să spun că gutuile coapte sunt de câteva zeci de ori mai bune decât cele crude.
Fie ele și goale pe dinăuntru (la propriu! :)) ). Dacă umplem golul cu ce trebuie, și le-nmuiem "corasonu' " cu căldura din cuptor, drăguțele astea se transformă automat în "the perfect match" pentru papilele noastre gustative.

Pe lângă gustul absolut minunat, timpul de preparare este încă un punct forte al rețetei, căci desertul ăsta aproape că se face singur.
Nu durează mai mult de 10 minute prepararea, la care adaugi timpul cât stau în cuptor.
Așadar, singurul efort pe care l-ai depune ar fi căratul plasei cu cumpărături de la hipermarket :)

Nu știu dacă se poate număra printre deserturile sănătoase pe care le poți prepara într-o după-amiză de sâmbătă. Acest lucru depinde de topping-ul cu care alegi să servești gutuile. Dar pot să garantez că este unul dintre cele mai delicioase deserturi pe care le poți prepara în orice zi a săptămânii, cu puține ingrediente, și în numai câteva minute (plus timpul de coacere).

If you wanna taste a little piece of heaven... Bake quince! ;)

Și dacă tot mă-ntind la vorbă, măcar să spun ceva util. Și cum util ar fi să spun ce și cum am făcut ca să obțin delicioșeniile din imagini, nu mai irosesc pagina și încep să descriu rețeta în cele ce urmează.

Ingrediente:

• vreo 3 -  4 gutui mari
•  brânză de vaci cu nuci (Pilos de la Lidl). DAR există și următoarea alternativă: vă faceți propria brânză de vaci cu nuci: Amestecați 300 grame brânză de vaci sau urdă sau cremă de brânză cu puțină miere sau zahăr, cu miez de nucă tocat grosier, cu ceva esență de vanilie și un praf de scorțișoară, exentual și cu câteva stafide.
• puțin unt
• zeama de la 1/2 lămâie mică
• dulceață de vișine (sau de ce vreți voi) - pentru topping
• 1 - 2 mâini de musli cu alune de pădure și alte semințe, sau dacă nu aveți muesli, puteți să puneți ceva migdale sau arahide sau alune sau miez de nucă tocat grosier. Mai adăugați și niște miez de semințe de floarea soarelui nesărat.
• iaurt sau sana - tot pentru topping

 

Metoda de preparare:

1. Spală gutuile și, fără a le curăța de coajă, taie-le capacul din extremitatea ce mai puțin instabilă.

Pur și simplu le așezi în picioare și pe o parte și pe cealaltă și vezi pe care au o instabilitate mai mare (sau nu au deloc stabilitate) și acolo tai capacul.

Apoi scobește cu un cuțit fiecare gutuie, până reușești să le cam golești de conținut, astfel încât să poți pune umplutura cu brânză de vaci acolo.

Stopește gutuile cu zeamă de lămâie în interior, ca să nu se oxideze.

2. Pe fundul fiecărei gutui, pune un pic de unt. 

Pune câte 2-3 lingurițe din brânza de vaci cu nuci în fiecare gutuie.

3. Pune gutuile pe o tavă tapetată cu hârtie de copt, și dă-le la cuptor pentru vreo 45 - 50 min, sau mai puțin, în funcție de cât de repede se înmoaie gutuile.

Eu le-am lăsat ceva mai puțin și nu au fost chiar cât trebuiau să fie de moi.

Țineți cont de faptul că gutuile sunt mult mai tari ca și textură decât merele.

De aici și timpul de coacere mult mai mare.

4. Când sunt gata, adaugă ce topping îți place.

Eu am "îmbrăcat" fiecare gutuie în dulceață de vișine cu lămâie, apoi am presărat niște muesli cu alune de pădure, migdale, arahide, stafide și miez de semințe de floarea soarelui.

Am servit și cu puțin iaurt la final și a mers de minune!

Poți să mai adaugi ceva dulceață în plus și la baza gutuiei, pe farfurie, astfel încât să obții un decor drăguț și să o și ai la îndemână când servești, și să nu te mai tot duci după borcanul cu dulceață.

Pe măsură ce servești și tai din gutuie poți să mai adaugi dulceață (căci în interior o să cam lipsească) și să mai presari și musli și alune ;;)

Mie mi-a adus aminte de gustul copilăriei (aia în care nu am mâncat niciun fel de fruct copt) gutuia asta! 

So... merită o șansă și în stomăcelul vostru, zic!

Din punctul de vedere al caloriilor, nu e ăla cu coarne atât de negru cum ați crede.

În funcție de cât de mult gem și musli băgați în topping ar putea și să depășească 500 de calorii.

Dar dacă păstrați o limită, acesta devine un desert dietetic.

Mai ales că fără topping se cam încadrează în 200-300 de calorii.

Dacă nu mă credeți când vă povestesc cât de bun a fost și dacă nu vă lăsați convinși nici de imagini, puneți mâna pe sacoșică și valea la piață să cumpărați gutui, nuci, brânză de vaci și muesli.

Faceți desertul și pe urmă să auzim cuvintele magice.

Eu vă zic poftă mare că știu că o să-l încercați până la urmă ;)

Cheesechinni Bread

Imaginea de mai sus nu e prea sugestivă pentru ce am mai gătit de data aceasta, dar noroc cu titlul "gură spartă" care împrăștie tot misterul :)

Am făcut rețeta asta în urmă cu destuuul de mult timp și mă tot chinui să o postez, dar abia azi am găsit dispoziția necesară. Păcat că nu am mai găsit și toate pozele...

Unul din motivele pentru care am făcut rețeta asta este concluzia că puțină lume știe ce e ăla zuchinni, deși îl găsim peste tot prin magazine/hipermarket-uri/piață, mai ales (și foarte ieftin) în lunile august - septembrie. Zuchinni este un fel de dovlecel dar verde și, după părerea mea, mult mai gustos decât dovlecelul cel de toate zilele.
Pun și poza mai jos, așa... dacă tot e să-i facem promovare, măcar să fie completă "campania".

 Pe urmă, mai este și faptul că glutenul și cu mine nu prea ne suportăm. Dar îmi place să mănânc tot felul de tartinabile, iar pentru asta cam e nevoie de pâine sau măcar ceva ce seamănă a pâine.
Și cum nu zice nimeni că pâinea și glutenul sunt siamezi, mi-am făcut varianta mea de pâine. 

Ce a ieșit nu a fost nici pe departe o "cârpeală" sau un înlocuitor pentru pâinea eternă din făină de grâu, ci "the real thing", de 1000 de ori mai gustos și sărac în carbohidrați. 

O mică paranteză am să fac aici, și am să vă zic că dușmanii cei mai mari ai siluetei sunt carbohidrații pentru persoanele sedentare.
Așa că dacă nu obisnuiești să faci sport, cel mai bine este să reduci cât poți de mult consumul de paste, pâine, chips-uri, sărățele, covrigei, produse de patiserie, cartofi, orez, prăjituri cu blat din făină.

Acum hai să facem o pâine safe din punctul de vedere prezentat mai sus, și să ne asigurăm câteva gustări guilt-free în week-end-ul acesta.

 Ingrediente:

• 500 grame zuchinni
• 150 - 200 grame făină (eu am folosit făină de năut dar merge și făina de grâu)
• 200 - 300 grame brânză sărată și care să nu fie moale
• puțin praf de usturoi
• 2 - 3 linguri paprika
• 1 linguriță de praf de copt
• 2 ouă

 

 Metoda:

1. Spălați zuchinni și nu îl decojiți, doar îndepărtați-i cele 2 extremități.

Această primă etapă poate fi rezolvată în mai multe moduri.

Felul cum am procedat eu este următorul:

Am tăiat rondele subțiri dovlecelul.

Apoi am întins feliile pe o suprafață suficient de mare cât să fie răsfirate, și am presărat sare.

Am lăsat deoparte vreo 15 minute, până a fost eliminat excesul de apă din zuchinni, apoi am șters fiecare felie cu șervețele.

Am pus feliile în procesorul de alimente și le-am mărunțit până am obținut o pastă.

 Dar vă puteți scuti de tot procesul ăsta și alege varianta a doua:

dați zuchinni pe răzătoare , apoi îl scurgeți într-un prosop.

Dacă există o variantă mai simplă, întrebarea care se pune este:

De ce prefer eu prima modalitate de abordare a situației?

Și aici, răspunsul este că mi se pare că textura pâinii este mult mai soft dacă procedez astfel.

2. Amestecă ingredientele uscate: făina, paprika, praful de copt, praful de usturoi.

3. Rade zucchinni și amestecă-l cu brânza rasă.

4. Adaugă amestecul de ingrediente uscate.

5. Bate bine ouăle și toarnă-le peste amestecul obținut până acum.

6. Unge o formă de copt cu puțin unt și tapetează cu făină.

Eu am făcut așa, însă a fost destul de greu să scot pâinea din tavă apoi.

Sfatul meu ar fi să tapetați tava cu hârtie de copt.

În felul acesta nu veți avea probleme la final.

 

7. Toarnă compoziția în tavă.

8. Rade un pic de brânză sau cașcaval pe deasupra.
Dă totul la cuptorul preîncins.
Lasă vreo 45 min - 1 h în cuptor, sau până este rumenă la suprafață, iar o scobitoare înfiptă în mijloc iese afară curată (fără urme de aluat necopt).

Rezultatul este cel din poze.

Îmi pare rău că nu găsesc și pozele cu feliile tăiate, dar promit să actualizez postarea de îndată ce îmi cad în mână.

 

Merge de minune servită cu hummus sau pate vegetal sau de pui, cu zacuscă, salată de vinete sau tzatziki.

Conținutul caloric este mai mare decât cel al unei pâini obișnuite, dar indicele glicemic este cu siguranță mai mic.

So, diabeticii, check this out!

 

Și eu cam atât am avut de zis, acum e rândul vostru.

Dar nu să vorbiți ci să, și anume, gătiți!

Salată-platou de sfeclă cu măr și portocală

Despre salata asta, ca și metodă de preparare și ingrediente nu sunt foarte multe de zis. Ingredientele cam sunt cele care se văd pe platou, iar metoda de preparare nu prea e metodă. Tot ce pot să spun despre partea asta de preparare a rețetei este că nu am preparat nimic, ci mai degrabă am așezat frumos câteva chestii pe un platou.

Chiar dacă nu este vorba despre ceva ce am "gătit", postez toată chestiuța ca idee de gustare sănătoasă și cu puține calorii.
Plus că arată drăguț, și e numai bună de pus pe masă dacă ai musafiri.

 

Are și o poveste miss salată aici de față. Dar nu mă lungesc prea tare la vorbă și zic doar că m-a costat vreo două bucăți de piele de pe degetul mare de la mâna dreaptă nașterea dânsei. Dar ca să nu ilustrez cât de barbar a fost procesul de mâncare a sa, după nefericitul eveniment cu degetul, mai bine vă zic cum am făcut totul.

Ingrediente:

• 1 măr potrivit
• 1 lămâie mică
• 1 portocală
• 1 sfeclă ceva mai mare
• 8-10 migdale
• 1-2 linguri mix de semințe pentru salată

 

 

Ce și cum am făcut:

1. Am copt sfecla în coajă, apoi am decojit-o și am tăiat-o rondele subțiri.

Sfecla poate să fie și fiartă, dar ca și sfat, eu zic să o coaceți indiferent în ce rețetă aveți nevoie de sfeclă gătită.

E mult mai gustoasă coaptă.

 

2. Am tăiat rondele subțiri și mărul, fără a-l curăța de coajă.

Portocala am curățat-o de coajă.

Am încercat să scap și de pielița albă, cât am putut eu de bine.

Am tăiat-o rondele și pe ea, mai apoi.

4. Am așezat un strat de felii de portocală ieșind una din alta sau, altfel spus, puse una peste jumătate din cealaltă.

Am adăugat felii de sfeclă printre cele de portocale și de măr printre cele de sfeclă.

Rezultatul? Rozeta din imagini.

5. Am stors zeamă de lămâie peste platou.

Rolul ei era acela de dressing și cel de a preveni feliile de măr de la a se oxida.

 Pe deasupra am tocat grosier migdalele.

6. Cu 2 linguri din mix-ul de semințe pentru salată de la SanoVita am completat și caracteristica de sațietate a salatei.

Și chiar a ținut de foame vreo 3-4 ore.

Problema cu salatele este că nu au deloc grăsimi, deloc carbohidrați sau ceva proteine care să îți dea senzația că-ți este plin stomacul.

Plus că, chiar dacă salata îți va umple stomacul, lucrul ăsta nu va dura prea mult.

La fel de repede o să se și golească.

Tocmai pentru că nu va întâmpina vreo problemă în a digera într-un timp scurt fructele și legumele din componența salatei.

De aceea este foarte important ca, pe lângă legume și/sau fructe să pui în salata ta  și ceva pentru consistență.

De exemplu, poți pune 2-3 linguri de mix de semințe pentru salată ca cel din imaginea de mai jos.

Sau poți alege să toci ceva miez de nucă sau migdale sau alune crude, sau caju.

O altă variantă ar fi să pui niște brânză feta tăiată cubulețe, sau urdă, sau telemea rasă.

Într-o altă interpretare, bucățele de piept de pui fiert, sau copt, sau pregătit la grătar, sunt iar o soluție.

Să vorbim un pic și despre conținutul caloric al salatei noastre:

• migdalele - 50 kcal
• mixul de semințe - 50 kcal
• mărul - 80 kcal
• portocala - 70 kcal
• sfecla - 60 kcal

Ceea ce ne duce la un total de... 310 kcal cu aproximație și relativ la cantitățile folosite de mine.

 

Combinația de sfeclă cu măr și portocală este una extrem de gustoasă.

Eu zic că merită încercată, indiferent cum aveți de gând să aranjați salata.

Puteți foate bine să dați sfecla coaptă și mărul pe răzătoare și să le combinați într-un bol cu portocala tăiată bucățele și cu zeama de lămâie, apoi să adăugați nuci sau migdale tăiate și eventula un amestec de semințe.

Puteți folosi urdă în loc de semințe și să păstrați migdalele sau nu, după cum vă dictează papilele gustative. :)

Risotto cremos cu roșii și busuioc

Mda. Ceea ce vedeți în imagine are și o semnificație:
Ieri m-am trezit cu chef de... risotto.
Și mda. Micul meu dejun a fost maaare! O porție uriașă de risotto cremos cu roșii și mirodenii.
Conținutul caloric a avut o valoare undeva la mijlocul distanței dintre low și high. Dar nu regret nici măcar o înghițitură. Cu toate că a trebuit să adaug vreo 20 de minute de cardio exercițiilor de dimineață, nu mă plâng căci aroma și textura aia a plătit fiecare picătură de sudoare.

So, let's start this right now!

Ingrediente:

• 100 - 120 grame orez
• 200 grame roșii întregi (cu tot cu sos) din conservă
• 100 - 150 grame roșii cherry
• 1 ceapă de mărime medie
• 2 căței de usturoi
• 1 cub Knorr - supă de legume ca cel din imagine.
• busuioc
• rozmarin
• sare
• un pic de unt

Preparare:

1. Fierbe 500 ml de apă și aruncă 1 cub Knorr - supă de legume în ea.

Puteți face propria supă, dar dacă vă grăbiți sau dacă vă este foarte foame, atunci cubul Knorr e o soluție.

2. Amestecați roșiile în conservă cu jumătate din supă într-un procesor de alimente sau blender, apoi adăugați amestecul peste restul de supă.

Procesorul de alimente este o unealtă opțională aici.

Puteți foarte bine să mărunțiți roșiile din conservă și să le amestecați cu întreaga cantitate de supă.

Oricum se vor "topi" mai târziu în orez.

3. Într-o cratiță sau tigaie non-aderentă cu pereți înalți, încălziți 1-2 linguri de unt.

Adăugați ceapa mărunțită și căliți-o 2-3 minute.

Adaugă usturoiul mărunțit și rozmarinul (proaspăt sau la plic).

Mai călește 1 minut.

4. Adaugă orezul spălat din 2-3 ape și scurs.

Lasă 1 minut, amestecând constant, încât să se combine aromele.

5. Adaugă 1/4 din amestecul cu supă și roșii.

 Amestecă constant, așa încât să nu se lipească.

Atunci când lichidul începe să se absoarbă, mai adaugă 1/4 din cantitatea inițială, și tot așa până nu a mai rămas niciun pic de supă.

Spre final, când a mai rămas doar 1/4 din cantitatea inițială de supă,

adaugă busuiocul (proaspăt sau la pachet) și roșiile cherry tăiate în jumătăți sau sferturi.

Rezultatul este cel pe care îl vedeți în imagini.

Toată rețeta, cu cantitățile specificate de mine pe aici, face cam 450 - 500 de calorii.

Un plus/minus în funcție de tipul de unt pe care îl folosiți.

Eu zic că pentru o masă copioasă e un conținut caloric fair enough.

Plus că avem nevoie de nutrienții din orez.

Nu în fiecare zi.

Dar de 1-2 ori pe săptămână, sau odată la 2 săptămâni, este bine să mai consumăm și genul ăsta de aliment în diversele forme în care poate fi preparat.

Cu un gust dulceag de la roșii, aromă plăcută dată de rozmarin și busuioc și textura cremoasă dată de unt, domnul risotto din imagini a reușit să îmi facă ziua mai bună.

Sunt curioasă dacă are aceleași puteri vindecătoare și pentru alții, so give it a try! ;)