Eggplantelonni cu ricotta și spanac

 Un lucru pe care nu mulți îl știu despre mine este că ador mâncarea italiană.
Dar nici greu de ghicit nu prea e! Până la urmă... cine refuză o porție bună de pizza, risotto, lasagna sau spaghetti la orice oră din zi?

Well... nu e chiar un refuz! Dar le ocolesc! Fug de mâncarea italiană ca de dracul în a cărui furcă îmi doresc cel mai tare să mă-nțep. Și nu mă opresc pentru că nu papilele gustative-mi sunt picioare în toată cursa asta. Conștiința și groaza de grăsimi, gluten, carbohidrați și alți astfel de asasini ai stării de "gastro-bine", sunt cele care au suficientă putere cât să improvizeze un sistem locomotor pe care să se sprijine principiile mele privind nutriția.

Cu toate acestea, sunt momente în care trec pe lângă Jerry's sau Pizza Hut și pofta pornește răscoala și mai că mă pune la pământ cu tot cu principiile și credințele mele! Așadar, prinsă în celula asta de paste cu miros de mozzarella topită și gust dulce de sos de roșii cu oregano și busuioc, m-am hotărât să evadez. Dar aveam nevoie de aliați. Și să fie din tabăra lor! Dar pe cine să coruuuup? Și atunci m-a apucat de nas mirosul unui cannelloni îndrăgostit de-o vânătă. Micuții ăștia 2 au conceput prințul care m-a salvat din turn. Nu era el vreun Greuceanu sau Prâslea, dar un Eggplantelloni cu ricotta și spanac sigur era!
Haideți, deci, să îl cunoaștem mai bine pe voinic!


Ingrediente:

• 1 vânătă mare sau 2 mai mici (cam 800 de grame)
• 100 - 150 grame Mozzarella

Că doar, nu-i așa? Nu e Italia fără mozzarella!

• 100 grame brânză de vaci
• 100 grame Ricotta sau urdă

Nu vă speriați de pompoșenia asta de Ricotta. De fapt e urda noastră românească.
Gustul e același. De asemenea și conținutul caloric scăzut. Plus puțiiine grăsimi în comparație cu brânza noastră cea de toate zilele. 

• 1 ou
• oregano
• sare
• vreo 10 role mici de spanac congelat 

Eu am folosit spanac congelat de la Edenia.
Dar voi puteți folosi și proaspăt dacă aveți.

Pentru sosul marinara: 

• 250 grame roșii (eventual roșii de grădină - sunt mai dulci și foarte bune)

• 1 conservă de roșii întregi în bulion

• 1 ardei iute

• 2 căței de usturoi

• rozmarin

• busuioc

• 1-2 foi de dafin

Metoda:

1. Taie pe lung vinetele în felii foarte subțiri.

Nu le curăța de coajă. Doar spală-le bine.

Notă 1:

Un V-slicer ar fi de ajutor căci feliile trebuie să fie destul de subțiri.

Cam 1/2 cm.

Acestea vor trebui să constituie baza pentru canellonnii noștri în final.

Și nu vrem rulouri groase (deci cu aspect grosolan sau care nici măcar nu se pot rula).

Notă 2:

În imaginea de mai jos aveți V-slicer-ul meu.

L-am luat din kitchen shop-ul din AFI Palace Cotroceni.

Au diverse modele la prețuri pentru toate buzunarele.

Este folositor dar în prepararea acestei rețete n-aș putea zice că mi-a fost indispensabil.

Eu am avut o singură vânătă foarte mare care nu prea încăpea în limitele V-slicer-ului.

Așa că feliile le-am tăiat "mai călare, mai pe jos".

Sau, altfel zis, mai cu V-slicer-ul, mai cu cuțitul și ceva dexteritate.

2. Presară cu sare cele 10 - 12 felii 

(sau mai multe, în funcție de câți canellonni vrei să faci).

Pune deoparte pentru vreo 10 minute, ca să se elimine excesul de apă.

Apoi șterge fiecare felie în parte cu un șervețel de hârtie sau pânză.

NU omite această parte.

Este important ca vinetele să fie cât de cât uscate înainte de a fi puse în cuptor.

3. Întinde feliile cât de răsfirat posibil pe o hârtie de copt și lasă 10-15 minute în cuptorul (încins în prealabil vreo 30 minute).

Le poți lăsa mai mult sau mai puțin.

Target-ul este ca feliile să poată fi manipulate ușor după ce sunt scoase din cuptor, și astfel să le poți rula.

4. În timp ce vinetele sunt la cuptor, pregătește sosul marinara:

• pune roșiile (nu cele din conservă) la fiert așa întregi cum sunt, până încep să se decojească.
•  Ia roșiile de pe foc. Decojește-le și toacă-le mărunt. (Grijă mare, că frig!)
• Toacă ardeiul și usturoiul și pune-le la călit în 1 lingură ulei de măsline.
• Toacă și roșiile din conservă mărunt și adaugă-le, împreună cu cele proaspete, în cratiță, peste ardei și usturoi.
• Presară condimentele.
• Lasă sosul pe foc 15-20 minute, amestecând din când în când.

5. Prepară umplutura.

Pentru început, spală (spală cât mai mult dacă e congelat ca să se mai înmoaie) și taie mărunt spanacul.

6. Adaugă brânza de vaci și ricotta sau urda peste spanac și amestecă cu mâna sau cu o spatulă.

7. Bate oul și adaugă-l peste amestec, apoi omogenizează.

9. Scoate vinetele din cuptor.

Notă: hârtia de copt este foarte importantă în ecuația asta.

Ea absoarbe și ultima picătură de lichid din feliile de vânătă.

10. Adaugă câte 1-2 lingurițe de amestec peste fiecare, apoi rulează.

11. Așază frumos în tavă pe 2 rânduri.

Notă:

La mine nu sunt așezate tocmai "frumos" din pricina dimensiunii și a formei vasului pe care l-am folosit.

Ideal ar fi să aveți un vas dreptunghiular.

12.  Toarnă sosul peste canellonni.

13. Rade mozzarella.

14. Presară oregano și poate un pic de sare.

15. Dă la cuptor pentru o oră.

Notă: Ies cam patru porții a câte 3 cannelloni fiecare.

O porție cu 3 cannelloni are în jur de 250 calorii.

Țineți minte că nu am folosit niciun fel de grăsimi.

Plus că am înlocuit carnea de vită din clasicii cannelloni, cu această umplutură cu spanac.

 Ca să nu mai zic de faptul că vânăta a luat locul clasicilor paste pentru cannelloni, atât de pline de carbohidrați.

Așa că acești cannelloni sunt 100% guilt-free.

 

Deci nu mai e nevoie să evadăm dintr-o închisoare. Suntem complet reabilitați ;)

În caz că nu sunteți fan vinete, puteți face aceeași treabă, dar cu dovlecei.

În orice caz, ăsta e genul de rețetă de care se îndrăgostește pe loc și un anti-vânătă-ist or smth.

De ce?

Pentru că vinetele astea pur și simplu se topesc în gură deodată cu umplutura cremoasă de brânză de vaci, Ricotta (sau urdă) și spanac.

 Să vă vorbesc și despre aroma demențială?

Nu mai insist.

Zic doar că în toată casa-mi mirosea a Italia și că mai că-mi venea să mănânc pereții până s-au făcut delicioșii ăștia.

Voi fi sinceră și am să vă zic că prepararea ia ceva mai mult timp.

Acesta este și motivul pentru care postez rețeta în weekend ;)

Cred că v-a cam trebui să pierdeți 1h 30 min - 2 h.

Dar gustul și proprietățile nutriționale ale drăguților aceștia, merită fiecare secundă petrcută în bucătărie.

Nu-mi rămâne să vă mai zic decât un mare și pofticios (că ai mei s-au terminat :( )

Buon appetito!