Crêpes - de toate și pentru toate gusturile

Toată viața am fost anti-talent la făcut clătite. 
Asta se întâmpla, desigur, pe când țineam criptonita în bucătărie și bucătăria-n călcâi iar eu eram mai ceva ca o încrucișare mutantă între Ahile și Superman.

De atunci însă, a trecut multă apă pe țeava de canalizare și într-o parte din aceasta pot să spun, fără să înjur vreun miligram, că mi-am băgat picioarele literalmente și cu mult stil. Așa că... dacă n-am înecat-o pe Tanti Criptonita, măcar am spălat-o un pic și tot am făcut-o suportabilă și uneori chiar simpatică.

Și dacă tot am prins atâta curaj, m-am îndreptat cu încredere spre Coana-Mica mea bucătărie (care nici măcar nu este de fapt a mea) și mi-am propus să îmi dau întâlnire cu o porție uriașă de crêpes cu topping delicios și umplutură și mai și.

Dacă precizez că eu și norocul începătorului nu ne vizităm prea des și nici prea bine nu ne cunoaștem, probabil o să mă credeți când o să vă zic că minunatele mele crêpes au venit la întâlnire dar singure și nu atât de minunate cum mă așteptam. De ce? Că și-au uitat stilistu' acasă. Fraiericu' ăla numit norocu'ncepătorului. Așa că prima dată am eșuat. Da' grav de tot! Aveam planuri mari! Să le tratez cu topping-uri delicioase, creme aromate, fructe, nuci, dulceață. În loc de asta, m-am simțit nevoită să le arăt coșul de gunoi.

Știu... M-am purtat execrabil. Pare că a doua întâlnire ieșea din discuție total. Dar am făcut din bucățile astea de aluat my personal bitches și le-am chemat la party în fiecare zi. Și nu ca să îmi satisfac mie vreo nevoie naturală (vorbesc de foame perverșilor! - și da! eu am zis-o. Și da! Nu sunt nici eu foarte departe de voi!) ci ca să fac conversia bitches to ladies. În trei zile de făcut clătite "după ureche" și de încercat să inventez eu rețeta de aluat, cam tot ce-am putut să obțin cât de cât ok se află în pozele de mai jos.

 Hmm... Nu arată atât de rău... Dar tot nu merită Topping-ul de Ciocolată și Umplutura de Caramel.
De ce? Pentru că am standarde. Și pentru că standardele mele vorbesc. Iar ele spun că o clătită trebuie să fie mai subțire, mai pufoasă și mai ușor de manevrat decât cele pe care le tot obțineam eu.
Ăla a fost momentul în care am decis să nu mai improvizez. Și s-a dovedit că eram la un search pe Pinterest distanță de adevăr!
Aici avem izvorul web al cunoașterii perfecțiunii în materie de crêpes.
Wish perfect! Dream big! Think simple!  And make crêpes! The best ones! :D

Ingredientele pentru vreo 6 crêpes mari:

• 125 gr făină de grâu sau de ovăz (eu am folosit de ovăz)
• 125 ml lapte 1.5% grăsime
• 125 ml apă sau zeamă de compot de pere sau gutui (asta am folosit eu)
• 1 lingură rasă de scorțișoară
• puțină esență de rom
• 2 ouă
• topping-ul și umplutura rămân la latitudinea papilelor voastre

Preparare: 

1. Amestecă făina cu scorțișoara.
2. Amestecă laptele cu apa sau zeama de compot și esența.
3. Toarnă peste făină și omogenizează.
4. Bate ouăle și toarnă-le peste amestec. Omogenizează din nou.
5. Unge cu puțin unt o tigaie neaderentă și toarnă câte o șesime din amestecul inițial.
6. Când apar găurele pe suprafața clătitei este gata să fie întoarsă.
7. Lași un minut și pe partea cealaltă și o transferi pe o farfurie.
8. Cam o dată la 2 clătite trebuie să mai ungi tigaia cu câte un pic de unt.
9. Nu este nicio tragedie dacă nu o faci. Dar clătitele tale vor ave o textură mult mai bună dacă urmezi și indicația aceasta.

Rezultatul este cel de mai jos:

Nu știu cât de bine vedeți voi diferența, dar eu am simțit-o și am gustat-o. Deci credeți-mă pe cuvânt că rezultatul ăsta este peste tot ce am obținut în zilele de dinainte. 

Am să pun câteva variante pe care le-am încercat de când am devenit "șefa la clătite".

1. Topping de:

•  arahide crude măcinate 
• felii de măr 
•  grepfruit decojit de pielițele amărui
• felii de banană

Umplutura: 

• crème fraîche cu gust de ciocolată, trufe și rom
• grepfruit 
• banane

 A fost o combinație extrem de gustoasă dar dacă doar zic știu că nu o să fie de ajuns, de aia simt nevoia să vă și arăt... o grămadă enervantă de poze. 

Și așa... Ca o altă sugestie de prezentare a variantei ăsteia de clătită, am mai încropit un aranjament, l-am tras în poză și îl pun acilea jos că poate vă lovește și pe voi inspirația pornind de la el.

 2. Topping:

• migdale măcinate
• sos de ciocolată (home-made sau unul din comerț)
• felii de măr
• bucăți de prune

Umplutura:

• cremă de caramel (home-made sau o alternativă din comerț)
• felii de măr și pară
• migdale tocate grosier

Am cam sfeclit-o eu un pic cu murdăritul farfuriei dar măcar am nimerit combinația și aranjamentul... cred ^_^

 Și am candidez cu clătitele astea la cometiția pe viață la cuțite, topoare și sânge cu Irina Arsene pe care o iubesc da' o și bat de-i rup picioarele la făcut din astea :D

Pe undeva prin fundalul pozelor de mai jos apare și o părticică dintr-o carte pe care mi-a împrumutat-o rivala în clătite mai sus amintită.
Asta e modalitate mea de sfidare a competiției. Woodoo pe papile gustative cu invocare prin folosirea "Magicianului" lui John Fowles pe post de vraci.

Legat de calorii... Sincer, nu mi-am prea bătut capul!
A fost sezonul clătitelor și al răsfățului! De mâine-ncepe "perioada de post" - 2 săptămâni numai cu mâncare sănătoasă și nici un pic de ciocolată sau grăsimi de vreun fel. So... merit și eu să-mi fac de cap înainte de asta :o3

Totuși, dacă este să facem un calcul pentru o porție de 2 clătite cu tot cu umplutură și topping:

• făina de ovăz: 150
  laptele: 60
  caramel: 50
  măr: 70
  prune: 70
  sos de ciocolată: 80
  migdale: 50
  
  Ceea ce ne duce la un total deee...
  vreo 530 de calorii.
  Și nu regret niciun milimetru luat în talie din cauza lor.
  Pentru că fiecare a însemnat kilometri de plimbare în limuzina plăcerii. Și chiar dacă știu c-o să mă-ntorc pe jos înapoi tot nu mă răzgândesc din lăudatul desertului ăsta plin de calorii.
  
  
  
  
  
  
  3.
  Topping:
  • Sos de ciocolată
  • Alune de pădure mărunțite
  • Prune tăiate bucăți
  • Mere feliate
   

       Umplutură:

• Alune de pădure tocate grosier
• Felii foarte subțiri de măr
• Cremă de ricotta cu vanilie, pere și gutui din compot

   Și ca să vă mai țin un pic de vorbă am să vă spun că poate nu trebuia să postez azi rețeta de crêpes.

   Dar nu am mai avut răbdare până pe 2 februarie.

   Care-i marea chestie cu 2 februarie? 

   Păi e că atunci sărbătoresc francezii La Chandeleur - sărbătoarea catolică a Întâmpinării Domnului - când este comemorată purificarea Fecioarei Maria și prezentarea copilului Iisus la 40 de zile după naștere, conform religiei respective, și pentru cultura noastră generală (că la mine cel puțin mai departe de-atât nu trec informațiile de genul ăsta).

   Stați liniștiți că nici ei nu dau mai mulți bani decât noi pe sărbătorile religioase, nu știu dacă cu pumnu'n piept se bat mai tare decât românii, da' un lucru e clar: La Chandeleur este de fapt ziua când tot francezu'și umple stomacul cu crêpes.

Da' ei măcar au fost sinceri cu ei înșiși și au și numit această zi conform cu semnificația reală: "Ziua clătitelor" :)))

   O chestie interesantă este obiceiul pe care îl au francezii în această zi:
țin o monedă în mâna cu care scrii și o tigaie de clătite în alta și arunci clătita în aer. Dacă reușești să prinzi clătita în tigaie, vei avea parte de prosperitate pentru tot restul anului.

   Cam atât am avut de zis despre clătite până la 2 februarie 2015 când mă voi revedea din nou cu aceste proaspăt-devenite ladies în înalta societate de la "mansarda" mea. ;)