A fi, sau a nu fi... varză?

Am trecut de clasica zi în care ne felicităm pentru copilul din noi. Nu știu la voi cum e, dar copilul din mine cam lipsește. Deci no scutece peste 9 luni. :)
Totuși, mi-am făcut o porție mare de varză cu afumătură. Așa... în amintirea copilului mâncăcios de-acum 10 ani sau mai mult.

Varza este mâncarea pe care bunica o făcea perfect, străbunica la fel, iar de mama ce să mai zic? Asta mâncam cu poftă în copilărie. Asta mănânc și acum atunci când mă duc acasă. Nu mă pot sătura de varză călită cu afumătură. Dar varza făcută de mine nu conține mereu afumătură. Asta pentru că încerc să găsesc un echilibru între plăcere și a fi o persoană responsabilă.
Așadar, proteina din varză este, de obicei, un piept de pui înăbușit și tăiat bucățele.

 În continuare am să vă dau "rețeta". 
Iar ghilimelele sunt pentru cârcotași. Pentru că vor fi unii, născuți cu varza călită-n sânge, care vor scrie câteva rânduri despre banalitatea ei. Dar, așa... pentru cultura lor generală... nu toată lumea face și știe să facă varză călită. Așa că eu pun rețeta fix pentru neștiutori. Cât despre restul, zic să o parcurgeți așa... de curiozitate. Ca să mai vedeți cum mai fac și alții varza călită.

 Ingrediente:

• 2 kg de varză
• 1 piept de pui (cam 500 grame)
• 300 - 400 ml suc de roșii
• câteva foi de dafin
• 1 ceapă potrivită
• condimente pentru varză 
• boia iute/dulce
• sare, piper

Metoda:

1. Varza se spală bine.

Scăpăm de cotor.

O dăm pe din două.

 

O tăiem fâșii subțiri.

Cu cât sunt mai subțiri fâșiile,

cu atât se va "topi" mai frumos varza.

Senzația de la prima gustare este fantastică.

 Îndesăm în cratiță fâșiile și le acoperim cu apă.

Nu vă faceți griji dacă cratița voastră 

pare să nu ia toată varza.

Volumul fâșiilor se va micșora pe măsură ce

aceasta fierbe și se înmoaie.

Pe măsură ce seacă, mai adăugați câte o cană cu apă.

 2. Tăiați pieptul de pui fâșii.

Rumeniți-l într-un pic de ulei de măsline în tigaie.

Condimentați-l cu ceva boia, sare, piper, busuioc, cimbru.

3. Ceapa se taie mărunt.

Aruncăm ceapa peste pui în tigaie, când 

puiul s-a rumenit binișor.

Lăsăm aromele să se întrepătrundă,

până ce devine și ceapa străvezie.

4. Revenim la cratița cu varză.

Când considerați că varza este fiartă, 

adăugați sucul de roșii.

Nu ne zgârcim (dar nici nu exagerăm)

cu condimente precum:

foi de dafin, boia, sare, 

condimente de varza de la Fuchs.

Condimentele pentru varză tind să se găsească

un pic cam greu în ultima vreme.

Așadar, puteți opta pentru o combinație

de cimbru, cu busoioc,

boia de ardei, boabe de piper și foi de dafin.

Evident că trebuie să adăugăm și carnea

tot acum, spre final.

Mai lăsăm așa...

Vreo 15 minute la foc mic.

Apoi dăm cratița la cuptorul preîncins al aragazului.

Lăsăm și aici 20 - 30 de minute.

Operațiunea asta ne asigură că varza, în 

forma ei finală,

o să se topescă-n gură de-a dreptul.

Eu am ales să servesc și cu un pic de mămăliguță,

mai ales că am făcut varianta cu puține grăsimi,

folosind pieptul de pui ca proteină.

Îmi place însă, enorm,

și cu scăriță sau costiță afumată.

Sau kaizer afumat.

Este singura formă în care mai mănânc carne

de porc/mezel.

Dacă folosiți scăriță/costiță afumată, fierbeți 

varza până se desprinde carnea de pe os.

Atunci puteți fi siguri că s-a îmbibat cum trebuie 

varza de aroma afumăturii.

Doar o urare de noroc și sănătate îmi 

mai trece acum prin minte,

așa că am să cam închei postarea aceasta.

Vă pupăcesc cu drag până la următoarea ;)

 

Când căpșuna întâlnește banana

Luna mai este perioada în care căpșuna întâlnește cam orice. Deh! Doar
este peste tot, nu? Și încă și la un preț rezonabil.  E inevitabil să facă măcar 2-3 vizite prin bucătăria oricărui român primăvara/vara.
A trecut, așadar, nebuna, și pe la mine. Și am ținut neapărat să o fac înghețată și să o pun de față cu bananele din blondies-urile preparate cu o oră înainte.

Sincer, rețeta asta a fost o binecuvântare într-o zi călduroasă de primăvară târzie.
Am vrut, deci, să o postez înainte să treacă sezonul căpșunelor, așa încât să vă bucure și vouă papilele cât de curând.

Și acum, înainte de porni la drum cu ideea mea despre răsfăț într-o sâmbătă călduroasă, aș vrea să vă mai zic câte ceva despre rețetă.
Am pornit de la rețeta americană de banana blondies și am ajuns aici ;)
Rețeta este low carb, de vreme ce am pus extrem de puțină făină, și aia de ovăz.
Ca întotdeauna, puteți folosi făină obișnuită, în aceeași cantitate, dacă nu aveți ovăz la îndemână. Tot ce fac eu într-o rețetă, are menirea de a o duce către zona de dietă și healthiness.

Cât despre zahărul pe care l-am pus... Nu e mult. Și nu strică.
Cu mențiunea că ar trebui să faceți un pic de mișcare.
Consider că putem mânca orice, în cantități moderate și nu în mod frecvent, atâta timp cât facem un minim de ore de sport pe săptămână.
30 de minute pe zi este mai mult decât perfect.
Saau... Ce ziceți de măcar 3 zile pe săptămână în care să vă accelerați metabolismul cu un pic de cardio sau abdomene sau alergat.

Știu că am trezit un pic de curiozitate, așa că am să trec la povești cu ingrediente și metode de preparare.

Ingrediente pentru blondies:

• câteva banane coapte ca lumea - aproape de punctul în care le-am arunca
• 1 plic de budincă de vanilie
• 200 - 250 grame de făină
• 3 linguri de zahăr sau un pic mai mult. Gustați si, în funcție de cum vi se pare, mai adăugați sau nu.
• 150 grame ciocolată albă
• 50 de grame de unt
• 2 mere mari
• 2 ouă
• 2 linguri de smântână

 

 Metoda:

1. Transformăm bananele în piure.

2. Ouăle le batem bine cu un praf de sare.

Adăugăm esența de vanilie.

 

 3. Topim untul. Adăugăm 2 linguri de smântână și ciocolata albă ruptă în bucăți.

Ar trebui să arate caaam așa.

 4. Lăsăm coaja pe mere, le tăiem bucăți mari (sferturi) și le punem la fiert, acoperite cu o cană de apă. Cratița să fie acoperită cu un capac.

Așa facem sosul de mere.

Apoi pasăm merele cu un blender.

5. Combinăm făina, zahărul și praful de budincă într-un bol.

 Turnăm ouăle bătute peste făină.

 Este rândul amestecului cu unt, smântână și ciocolată topită.

 Adăugăm piureul de banane peste făină și ouă.

Urmează sosul de mere.

După asta, turnăm toată treaba într-o tavă dreptunghiulară și o dăm la cuptor pentru vreo 40 de minute.

Atât am lăsat-o eu la cuptorul aragazului.

Ideea este să fie un pic moi și oarecum cremoase.

Nu trebuie să aibă consistență de pâine.

Scoatem din cuptor și lăsăm vreo 30 de minute la răcit.

Apoi putem tăia.

După cum se vede, eu am servit cu iaurt înghețat și fulgi de cocos.

Plus, ceva felii de căpșune pe alături.

Am să vă zic și cum am făcut iaurtul înghețat, că tare bine merge pe vremea asta, și se prepară și ușor din cale-afară.

Ingrediente pentru iaurtul înghețat cu căpșuni:

• 1 kg de căpșuni pe care trebuie să le puneți în congelator vreo 2 ore măcar
• 500 - 600 grame de iaurt natural (dacă e grecesc e încă și mai bine)
• 2-3 linguri rase de zahăr sau miere

  

 Metoda:

1. Căpșunile înghețate merg direct în blender.

Bineînțeles, tăiate oleacă.

  2. Pulsăm un pic, apoi adăugăm iaurtul și zahărul.

 

 Mai pulsăm vreo 30 de secunde, apoi turnăm tot amestecul într-o caserolă de plastic.

Lăsăm cam 5-6 ore la congelator.

Este bine să aveți o lingură de înghețată.

Așa.. de amorul esteticului.

Ca să vă cinstiți cum trebuie.

Fantastică această combinație, trebuie să admit.

Și dacă vreți să o faceți și mai bună, adăugați un sos de ciocolată și câteva arahide coapte tocate pe deasupra.

Ce să vă mai zic eu în încheiere.

Mpăi... De lăudat, deja mi-am lăudat produsul.

O să vă urez o zi superbă. La cum arată razele care răzbat printre crengile copacilor de la fereastra mea, cred că oricum o să avem cadrul perfect în care să ne facem ziua perfectă.

C'ya!