Brownies cu sfeclă

"Brownies cu ce?!"  "Bleach!"  "Cum să pui sfeclă în brownies???"
Cam acestea sunt reacțiile atunci când le spui oamenilor care este ingredientul secret. De ce secret? Pentru că dacă nu este deconspirat își face treaba din umbră și o face bine fără ca nimeni să își dea seama.
Care este mai exact misiunea "agentului special sfeclă"?
Păi ia să vedem... reducerea semnificativă a cantității de făină și, deci, a carbohidraților. Unde mai pui tăierea cam la jumătate a îndulcitorilor și de tot a untului și alte grăsimi de felul acesta. Ia să vedem ce iese din ecuația cu acești coeficienți...
O prăjitură demnă de vremuri de dietă ca și valori nutriționale dar oaspete de onoare în loja momentelor de răsfăț ca și gust.

 Mulatrele astea roșiatice mi-au îndulcit nu numai papilele gustative, ci și corasonul căci am reușit să le împart, chit că am făcut mult prea puține, cu o parte din prietenii mei de la facultate. Toți cei care le-au încercat s-au declarat mai mult decât încântați de gust și extrem de surprinși să afle că ingredientul principal este... sfecla. Și... legat de asta: la urma urmei, sunt și eu om. Și chiar dacă nu-mi plac lingușelile, faptul că cei dragi îmi apreciază într-un sens pozitiv eforturile/micile experimente îmi pun un pled călduros peste suflețel. Și tocmai de asta am să pun aici niște poze cu 2 dintre cele mai importante persoane din viața mea de student politehnist. Și chiar dacă cele 2 suricate or să mă omoare când or să vadă asta... măcar mor împăcată și cu damblaua făcută (sâc!). Plus că or să vadă și vizitatorii blogului că oamenii chiar au mâncat brownies cu sfeclă și nu au murit. Ba mai mult! Le-a și plăcut! So pun pozele și rămân aici - de-ar fi să fie sub formă de ultimă dorință! :))

Asta mică de mai sus este Gia - copilașul Olaf devorator de ciocolată a bârfit-o un pic pe micuța care a mai rămas pentru ea, după ce am trecut cu caserola cu brownies peste o armată de pofticioși și abia am reușit să îi salvez o bucățică. Imediat cum i-a ajuns mulatra în stomăcel a dat verdictul: "a fost foarte bună dar parcă aș mai fi pus un pic de zahăr". Păi cum să fie ceva destul de greu de ucis pentru un super-mega asasin profesionist? Cum să poată rămâne în picioare un dulce oricât de dulce în fața micuței topitoare de cicolată? 

Ok, asta era o mică paranteză prin care voiam să vă sugerez să mai puneți ceva extra îndulcitor dacă sunteți foarte hard-core în ceea ce privește desrtul și deci, dacă obișnuiți să mâncați chestii extrem de dulci!

În altă ordine de idei, o iubesc pe micuța asta bretonată cu tot cu papilele ei hard core și de aia promit să îi fac ceva dulce, dulce, dulce (Cinnabon style) data viitoare :D

La polul opus se află missa de mai sus. Nu o să zic foarte multe. Cred că satisfacția de pe fața ei face cât o mie de cuvinte. Comentariile ei au fost încă și mai calde decât mutrița aia drăguță și zâmbitoare. Mi-a numit "roșcatele" geniale și minunate și a menționat ceva despre fapul că tocmai a avut o revelație ;) Cu alte cuvinte: muzică pentru urechile mele! ;;) 

Oricum, părerea Irinei a fost că puteau fi făcute încă și mai bune dacă erau însiropate cu o cremă de lichior sau servite înmuiate în lichior. Eu sunt de acord cu ea. De aceea i-am și promis că o să îi fac damblaua asta cât de curând cu o altă combinație ingenioasă pusă-n brownies.
 

 Ingrediente:

• 5 sfecle potrivite (cam 500 - 600 de grame)
• 30 gr cacao
• 30 gr făină de portocale sau o lingură cu coajă de portocală rasă.
• 2 ouă
• 1 vârf de cuțit de praf de copt
• 10 gr de unt
•  puțină scorțișoară
• puțină nucșoară
• 200 ml sana sau kefir sau lapte bătut
• 20 - 25 ml esență de rom
• 100 gr gem de căpșuni (pe post de îndulcitor) - dar poți folosi 100 de grame din orice alt îndulcitor vrei, cu ar fi mierea, de ex.
• 70 gr ciocolată neagră 75%
• 100 - 150 grame fulgi de ovăz (de tip rolled - ca cei pe care i-am folosit în crumble) sau 100 - 150 grame făină
•  50 - 100 gr muesli cu alune de pădure, migdale, nuci, alune și stafide sau, dacă nu aveți muesli puteți folosi doar 50 - 100 de grame de migale și alune tocate mărunt  

Metoda:

 

1. Coaceți sfecla.

Dacă folosiți cuptorul aragazului nepreîncins va fi necesară cam 1 - 1:30 h ca sfecla să fie perfectă pentru brownies.

Timpul de pătrundere depinde, în mod evident, și de dimensiunile sfeclei.

 

 

2. Lasă sfecla să se răcească, curăță-o de coajă și apoi transform-o în piure (sau mai bine într-o pastă).

Poți folosi un robot de bucătărie, un mixer vertical, un chopper, o mașină de tocat, un blender sau orice altceva ce poate să facă bine treaba asta. 

 

 

 

Pune și 100 ml de apă în timp ce prepari pasta de sfeclă, ca să obții o textură ceva mai lichidă.

 

 

3. Adaugă gemul sau zahăr, sau miere sau curmale fără sâmburi sau orice alt îndulcitor ai chef.

Dacă nu ești tocmai genul de "sugar freak" încearcă să nu pui mai mult de 100 de grame, căci sfecla este și ea, destul de dulce.

Pulsează din nou la blender pentru o mai bună amestecare.

 

 

 

Toarnă piureul de sfeclă într-un bol mare.

 

 

 

4. Topește ciocolata în unt și 100 ml de lapte sau apă, apoi adaug-o piureului de sfeclă.

5. Pune fulgii de ovăz, făina de portocale, praful de copt și muesli într-un blender, chopper sau robot și pulsează până ce amestecul devine făinos.

Sau:

Poți folosi făină, coajă de portocală rasă și alune de pădure, migdale, nuci, alune tocate foarte mărunt. Și poți amesteca toate astea într-un bol.

Adaugă cacao, scorțișoară, nucșoară și pulsează din nou sau doar amestecă dacă ai folosit făină :)

Apoi pune amestecul făinos într-un castron.

 

Dacă aveți blender, chopper sau robot de bucătărie nu folosiți făină.

Cumpărați muesli, fulgi de ovăz și toate cele și procedați așa cum am făcut și eu.

Zic că rezultatul obținut va fi mult superior celui cu făină obișnuită ;)

6. Din nou: dacă ai blender sau robot sau chopper, urmează pașii de mai jos.

Dacă nu, doar amestecă totul bine într-un bol mare.

Pune în blender:

•  100 gr de sana
• 1/4 din amestecul de sfeclă
• 1/4 din amestecul cu făină
• 1/2 din esență
• încă 1/4 din amestecul inițial cu sfeclă
• și încă 1/4 din cel inițial cu făină
• 1 ou
• 1/4 din sfeclă
• 1/4 din făină
• iar esență
• restul de sana
• ultima pătrime din făină
• celălalt ou
• restul de sfeclă

 

 

Dacă nu ai un vas destul de mare pentru toate, împarte în jumătăți amestecul sau pătrimi și urmează pașii.

 

 

 

Pulsează până se amstecă bine și obții o pastă cu o consistență nici prea lichidă nici foarte groasă.

 

 

7. Pune totul într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, pentru o mai ușoară scoatere a prăjiturii din vas.

 

 

8. Lasă tava în cuptorul preîncins (pornește cuptorul încă de când ai început să prepari totul).

 Scoate-o după vreo oră sau ceva mai mult.

Ideea este să fie întărit aluatul la suprafață. 

Nu contează că în interior va fi ceva mai moale.

E normal să fie așa - moale dar nu crud :)

 

Așteaptă cam o oră înainte să încerci să scoți prăjitura din tavă sau să o tai.

După cum se poate vedea și în imagini, eu am tăiat marginile prăjiturii așa încât să obțin un rezultat final perfect pătrat.

Și după cum puteți observa, mijlocul este ceva mai cremos lucru datorat sfeclei, și lucru care face prăjitura încă și mai apetisantă.

Să nu îmi spuneți că nu vă face cu ochiul nici măcar una dintre ele, pentru că știu cât de cochete sunt și dacă nu ai mâncat nimic dulce azi, ar pute deveni chiar "horny" :))

Haideți să vedem și cum stăm cu caloriile pentru întreaga rețetă:

 

• sfecla: 235
• fulgii de ovăz: 583
• muesli: 184
• ciocolata: 360
• cacao: 115
• sana: 120
• gem: 250
• ouăle: 100
• untul: 40
• făina/coaja de portocală + esența + scorțișoara + nucșoara: 60

 

Asta ne duce la un total de...

2047 calorii pe toată rețeta.

Adică vreo 341 de calorii pentru o porție, dacă împarți prăjitura în 6 bucăți mari.

Să ne gândim cam câte calorii are o bucată mare de brownie.

Hmm... Știu că pare incredibil dar poate trece de 1000 de calorii.

De ce? Pentru că se folosește multă făină pentru aluat, mult unt, de zahăr ce să mai zic?! Tona de ciocolată e la locul ei. So... mda! Eu zic să mergeți pe varianta safe și să alegeți să faceți rețeta asta de brownies. ;;)

Mi-au plăcut enorm. Sunt foarte gustoase. Au puține calorii - de vreo 5 ori mai puține decât clasicele brownies pe care le știm cu toții.

Au și un aspect plăcut dat de culoarea sfeclei.

Și cam prin atât ar putea da de bănuit acest ingredient principal că se află acolo.

Conduce rețeta din umbră și asta este dovedită și de faptul că nimeni dintre cei ce au gustat nu au ghicit și nu au vrut să creadă că sfecla este ingredientul majoritar.

Dar, ca să vă convingeți și voi, știți ce aveți de făcut ;)

 

 

Gutui coapte umplute cu brânză de vaci cu nuci

Afară ningea liniștit... Sâmbătă de după-amiază. Și dacă tot era așa frig, și dacă tot era octombrie, și weekend, și chef de dulce și mai aveam și vreo 3 gutui sănătoase care-au făcut drumul Craiova-București special pentru mine... Ce putea să iasă din combinația asta dacă nu un desert cald și dulce cu gutui coapte?

Mă declar mai mult decât încântată de rezultat, și trebuie să spun că gutuile coapte sunt de câteva zeci de ori mai bune decât cele crude.
Fie ele și goale pe dinăuntru (la propriu! :)) ). Dacă umplem golul cu ce trebuie, și le-nmuiem "corasonu' " cu căldura din cuptor, drăguțele astea se transformă automat în "the perfect match" pentru papilele noastre gustative.

Pe lângă gustul absolut minunat, timpul de preparare este încă un punct forte al rețetei, căci desertul ăsta aproape că se face singur.
Nu durează mai mult de 10 minute prepararea, la care adaugi timpul cât stau în cuptor.
Așadar, singurul efort pe care l-ai depune ar fi căratul plasei cu cumpărături de la hipermarket :)

Nu știu dacă se poate număra printre deserturile sănătoase pe care le poți prepara într-o după-amiză de sâmbătă. Acest lucru depinde de topping-ul cu care alegi să servești gutuile. Dar pot să garantez că este unul dintre cele mai delicioase deserturi pe care le poți prepara în orice zi a săptămânii, cu puține ingrediente, și în numai câteva minute (plus timpul de coacere).

If you wanna taste a little piece of heaven... Bake quince! ;)

Și dacă tot mă-ntind la vorbă, măcar să spun ceva util. Și cum util ar fi să spun ce și cum am făcut ca să obțin delicioșeniile din imagini, nu mai irosesc pagina și încep să descriu rețeta în cele ce urmează.

Ingrediente:

• vreo 3 -  4 gutui mari
•  brânză de vaci cu nuci (Pilos de la Lidl). DAR există și următoarea alternativă: vă faceți propria brânză de vaci cu nuci: Amestecați 300 grame brânză de vaci sau urdă sau cremă de brânză cu puțină miere sau zahăr, cu miez de nucă tocat grosier, cu ceva esență de vanilie și un praf de scorțișoară, exentual și cu câteva stafide.
• puțin unt
• zeama de la 1/2 lămâie mică
• dulceață de vișine (sau de ce vreți voi) - pentru topping
• 1 - 2 mâini de musli cu alune de pădure și alte semințe, sau dacă nu aveți muesli, puteți să puneți ceva migdale sau arahide sau alune sau miez de nucă tocat grosier. Mai adăugați și niște miez de semințe de floarea soarelui nesărat.
• iaurt sau sana - tot pentru topping

 

Metoda de preparare:

1. Spală gutuile și, fără a le curăța de coajă, taie-le capacul din extremitatea ce mai puțin instabilă.

Pur și simplu le așezi în picioare și pe o parte și pe cealaltă și vezi pe care au o instabilitate mai mare (sau nu au deloc stabilitate) și acolo tai capacul.

Apoi scobește cu un cuțit fiecare gutuie, până reușești să le cam golești de conținut, astfel încât să poți pune umplutura cu brânză de vaci acolo.

Stopește gutuile cu zeamă de lămâie în interior, ca să nu se oxideze.

2. Pe fundul fiecărei gutui, pune un pic de unt. 

Pune câte 2-3 lingurițe din brânza de vaci cu nuci în fiecare gutuie.

3. Pune gutuile pe o tavă tapetată cu hârtie de copt, și dă-le la cuptor pentru vreo 45 - 50 min, sau mai puțin, în funcție de cât de repede se înmoaie gutuile.

Eu le-am lăsat ceva mai puțin și nu au fost chiar cât trebuiau să fie de moi.

Țineți cont de faptul că gutuile sunt mult mai tari ca și textură decât merele.

De aici și timpul de coacere mult mai mare.

4. Când sunt gata, adaugă ce topping îți place.

Eu am "îmbrăcat" fiecare gutuie în dulceață de vișine cu lămâie, apoi am presărat niște muesli cu alune de pădure, migdale, arahide, stafide și miez de semințe de floarea soarelui.

Am servit și cu puțin iaurt la final și a mers de minune!

Poți să mai adaugi ceva dulceață în plus și la baza gutuiei, pe farfurie, astfel încât să obții un decor drăguț și să o și ai la îndemână când servești, și să nu te mai tot duci după borcanul cu dulceață.

Pe măsură ce servești și tai din gutuie poți să mai adaugi dulceață (căci în interior o să cam lipsească) și să mai presari și musli și alune ;;)

Mie mi-a adus aminte de gustul copilăriei (aia în care nu am mâncat niciun fel de fruct copt) gutuia asta! 

So... merită o șansă și în stomăcelul vostru, zic!

Din punctul de vedere al caloriilor, nu e ăla cu coarne atât de negru cum ați crede.

În funcție de cât de mult gem și musli băgați în topping ar putea și să depășească 500 de calorii.

Dar dacă păstrați o limită, acesta devine un desert dietetic.

Mai ales că fără topping se cam încadrează în 200-300 de calorii.

Dacă nu mă credeți când vă povestesc cât de bun a fost și dacă nu vă lăsați convinși nici de imagini, puneți mâna pe sacoșică și valea la piață să cumpărați gutui, nuci, brânză de vaci și muesli.

Faceți desertul și pe urmă să auzim cuvintele magice.

Eu vă zic poftă mare că știu că o să-l încercați până la urmă ;)

Cheesechinni Bread

Imaginea de mai sus nu e prea sugestivă pentru ce am mai gătit de data aceasta, dar noroc cu titlul "gură spartă" care împrăștie tot misterul :)

Am făcut rețeta asta în urmă cu destuuul de mult timp și mă tot chinui să o postez, dar abia azi am găsit dispoziția necesară. Păcat că nu am mai găsit și toate pozele...

Unul din motivele pentru care am făcut rețeta asta este concluzia că puțină lume știe ce e ăla zuchinni, deși îl găsim peste tot prin magazine/hipermarket-uri/piață, mai ales (și foarte ieftin) în lunile august - septembrie. Zuchinni este un fel de dovlecel dar verde și, după părerea mea, mult mai gustos decât dovlecelul cel de toate zilele.
Pun și poza mai jos, așa... dacă tot e să-i facem promovare, măcar să fie completă "campania".

 Pe urmă, mai este și faptul că glutenul și cu mine nu prea ne suportăm. Dar îmi place să mănânc tot felul de tartinabile, iar pentru asta cam e nevoie de pâine sau măcar ceva ce seamănă a pâine.
Și cum nu zice nimeni că pâinea și glutenul sunt siamezi, mi-am făcut varianta mea de pâine. 

Ce a ieșit nu a fost nici pe departe o "cârpeală" sau un înlocuitor pentru pâinea eternă din făină de grâu, ci "the real thing", de 1000 de ori mai gustos și sărac în carbohidrați. 

O mică paranteză am să fac aici, și am să vă zic că dușmanii cei mai mari ai siluetei sunt carbohidrații pentru persoanele sedentare.
Așa că dacă nu obisnuiești să faci sport, cel mai bine este să reduci cât poți de mult consumul de paste, pâine, chips-uri, sărățele, covrigei, produse de patiserie, cartofi, orez, prăjituri cu blat din făină.

Acum hai să facem o pâine safe din punctul de vedere prezentat mai sus, și să ne asigurăm câteva gustări guilt-free în week-end-ul acesta.

 Ingrediente:

• 500 grame zuchinni
• 150 - 200 grame făină (eu am folosit făină de năut dar merge și făina de grâu)
• 200 - 300 grame brânză sărată și care să nu fie moale
• puțin praf de usturoi
• 2 - 3 linguri paprika
• 1 linguriță de praf de copt
• 2 ouă

 

 Metoda:

1. Spălați zuchinni și nu îl decojiți, doar îndepărtați-i cele 2 extremități.

Această primă etapă poate fi rezolvată în mai multe moduri.

Felul cum am procedat eu este următorul:

Am tăiat rondele subțiri dovlecelul.

Apoi am întins feliile pe o suprafață suficient de mare cât să fie răsfirate, și am presărat sare.

Am lăsat deoparte vreo 15 minute, până a fost eliminat excesul de apă din zuchinni, apoi am șters fiecare felie cu șervețele.

Am pus feliile în procesorul de alimente și le-am mărunțit până am obținut o pastă.

 Dar vă puteți scuti de tot procesul ăsta și alege varianta a doua:

dați zuchinni pe răzătoare , apoi îl scurgeți într-un prosop.

Dacă există o variantă mai simplă, întrebarea care se pune este:

De ce prefer eu prima modalitate de abordare a situației?

Și aici, răspunsul este că mi se pare că textura pâinii este mult mai soft dacă procedez astfel.

2. Amestecă ingredientele uscate: făina, paprika, praful de copt, praful de usturoi.

3. Rade zucchinni și amestecă-l cu brânza rasă.

4. Adaugă amestecul de ingrediente uscate.

5. Bate bine ouăle și toarnă-le peste amestecul obținut până acum.

6. Unge o formă de copt cu puțin unt și tapetează cu făină.

Eu am făcut așa, însă a fost destul de greu să scot pâinea din tavă apoi.

Sfatul meu ar fi să tapetați tava cu hârtie de copt.

În felul acesta nu veți avea probleme la final.

 

7. Toarnă compoziția în tavă.

8. Rade un pic de brânză sau cașcaval pe deasupra.
Dă totul la cuptorul preîncins.
Lasă vreo 45 min - 1 h în cuptor, sau până este rumenă la suprafață, iar o scobitoare înfiptă în mijloc iese afară curată (fără urme de aluat necopt).

Rezultatul este cel din poze.

Îmi pare rău că nu găsesc și pozele cu feliile tăiate, dar promit să actualizez postarea de îndată ce îmi cad în mână.

 

Merge de minune servită cu hummus sau pate vegetal sau de pui, cu zacuscă, salată de vinete sau tzatziki.

Conținutul caloric este mai mare decât cel al unei pâini obișnuite, dar indicele glicemic este cu siguranță mai mic.

So, diabeticii, check this out!

 

Și eu cam atât am avut de zis, acum e rândul vostru.

Dar nu să vorbiți ci să, și anume, gătiți!